• MEDIERE

    MEDIERE

    costuri mai mici fata de un proces in instanta !
  • COMUNICARE

    COMUNICARE

    solutii discutate, negociate si agreate de fiecare parte!
  • INTELEGERE

    INTELEGERE

    pentru a merge mai departe...
  • NEGOCIERE

    NEGOCIERE

    aduce solutii acceptate si RESPECTATE
  • MEDIEREA

    MEDIEREA

    poate aduce SOLUTIA de inchidere amiabila a conflictului.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5

Blog de Articole, Stiri, Noutati despre Mediere

Pentru a intelege mai bine aspecte din Legea Medierii prezentam mai jos cateva articole din lege care au necesitat a fi comentate si explicate partilor, in activitatea biroului nostru de mediere :

Art. 1, alin 4 din Legea Medierii modificata: „Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege“.

Drepturile strict personale sunt cele fara continut economic, strans legate de persoana omului si care, ca atare, sunt nesusceptibile de a fi cedate prin act juridic ori transmise prin mostenire sau exercitate prin reprezentare. Sunt drepturi personale nepatrimoniale dreptul la viata, sanatate si integritate corporala, drepturile referitoare la elementele de identitate ale persoanei (nume, pseudonim), la onoare, la reputatie, dreptul personal nepatrimonial de autor al unei opere stiintifice, artistice ori literare, de inventator etc. Drepturile personale nepatrimoniale sunt ocrotite de lege prin mijloace specifice.

Art. 4, alin 3 din Legea Medierii modificata: „Medierea se poate realiza de catre unul sau mai multi mediatori.“
In acelasi timp? Daca da, nu intervine haosul? Care e scopul participarii mai multor mediatori?

Medierea poate fi realizata uneori de doi mediatori (cel mai des caz intalnit cand participa mai multi mediatori) daca este vorba despre o mediere specializata, munca mediatorilor fiind impartita in functie de specializarea/experienta acestora: poate fi vorba de o mediere in domeniul bancar, iar unul dintre mediatori are experienta in acest domeniu. Co-medierea mai este recomandata si in cazul in care o parte apartine unui anumit grup etnic, iar atunci se selecteaza un mediator care sa apartina aceluiasi grup etnic sau comunitate pentru ca astfel castiga increderea partii respective. Nu intervine haosul daca cei doi mediatori stabilesc o modalitate clara de lucru.

Art. 7 din Legea Medierii modificata: “Poate deveni mediator persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) are capacitate deplina de exercitiu; b) are studii superioare; ….”
Ce fel de studii superioare? De exemplu, poate fi mediator un absolvent de litere care a urmat un curs de formare a mediatorilor?

In acest moment, legea permite autorizarea mediatorului indiferent de profilul studiilor superioare: limbi straine, psihologie, istorie, calculatoare, etc. De ce? Pentru ca mediatorul este un specialist in comunicare, nu in stiinte juridice. In functie de felul in care mediatorul abordeaza conflictul, medierea poate fi facilitativa, evaluativa, tranformativa si narativa. Medierea practicata in Romania este cea facilitativa, adica mediatorul se concentreaza asupra facilitarii comunicarii dintre parti, prin tehnici specifice ajutand ambele parti sa comunice eficient pe subiectul conflictului si sa gaseasca impreuna modalitatea de rezolvare a conflictului lor. Medierea evaluativa este practicata de mediatorii care au experienta extinsa in domeniul juridic (judecatori, de exemplu) si consta in pozitionarea mediatorului in calitate de expert. Astfel el le prezinta partilor variantele pe care le pot obtine in instanta, iar partile negociaza solutii intre aceste variante. Dupa cum spuneam insa, in Romania, nu se practica medierea evaluativa, ci cea facilitativa. Cetatenii insa nu cunosc acest detaliu si de aceea multi considera ca numai persoanele cu studii juridice sunt indreptatiti sa conduca medieri. Cei mai de succes mediatori sunt cei care se “uita” la parti, nu la speta.

Art. 22, alin 1 din Legea Medierii modificata: “Mediatorii isi pot desfasura activitatea in cadrul unei societati civile profesionale, al unui birou in care pot functiona unul sau mai multi mediatori asociati, cu personalul auxiliar corespunzator, sau in cadrul unei organizatii neguvernamentale, cu respectarea conditiilor prevazute de lege”.

Mediatorii isi pot exercita profesia astfel: in cadrul unui birou de mediator, sau unui birou de mediatori asociati (doi sau mai multi mediatori), sau in cadrul unei organizatii neguvernamentale. Mediatorii se inscriu in categoria de profesie liberala, precum avocatii, notarii si altii, si ca si acestia trebuie sa se supuna reglementarilor legii specifice. Mediatorul nu poate presta activitate de freelancer.

Art. 27, alin 2 din Legea Medierii modificata: „Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz, avand obligatia de a indruma partile in vederea alegerii unui alt mediator.”

Acest articol din lege se refera la situatiile in care mediatorul nu poate respecta doua din principiile medierii: impartialitate si neutralitate. Impartialitatea mediatorului se refera la partile conflictului, iar neutralitatea se refera la obiectul conflictului. Daca una din parti este un membru apropiat al familiei mediatorului, acest lucru o poate determina pe cealalta parte sa puna sub semnul intrebarii impartialitatea mediatorului si sa-si piarda increderea in acesta. Sau daca obiectul conflictului influenteaza interesele mediatorului: obiectul conflictului are legatura cu angajatii unei societati, printre care si fiul/fiica mediatorului. In asemenea cazuri este mai bine ca mediatorul sa le comunice partilor de ce nu poate fi mediatorul lor si sa le recomande cautarea unui alt mediator. Medierea nu poate functiona decat daca partile au incredere in mediator.

Art. 37, alin 1 din Legea Medierii modificata: “Mediatorul nu poate fi audiat ca martor in legatura cu faptele sau cu actele de care a luat cunostinta in cadrul procedurii de mediere. In cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai in cazul in care are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa a partilor si, daca este cazul, a celorlalte persoane interesate.”

Mediatorul poate fi martor cu privire la faptele si imprejurarile pe care le-a cunoscut inainte de a fi devenit mediator in acel caz. In momentul in care are o relatie contractuala cu partile (unii afirma chiar din momentul in care una din parti calca in biroul mediatorului), mediatorul este tinut de principiul confidentialitatii. Daca este citat ca martor, mediatorul nu poate sa divulge nicio informatie aflata in timpul procesului de mediere. Exista o situatie in care este responsabilitatea mediatorului sa incalce confidentialitatea si sa sesizeze autoritatea competenta. Este vorba de protectia si drepturile copilului: atunci cand “mediatorul ia cunostinta de existenta unor fapte ce pun in pericol cresterea sau dezvoltarea normala a copilului ori prejudiciaza grav interesul superior al acestuia” (art 66 alin 2, legea 192/2006).
Situatia se schimba in cauzele penale, dar si atunci numai daca mediatorul a primit in scris dezlegare prealabila si expresa a partilor. Cauza penala inseamna fapta penala care formeaza obiectul procesului penal si al raportului juridic de conflict nascut prin savarsirea acelei fapte penale.

Art. 43, alin 2, indice 1 din Legea Medierii modificata: “In procesele si cererile in materie civila si comerciala, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, partile pot încerca solutionarea litigiului prin mediere.”

Cateva exemple: neintelegerile dintre soti (divort, stabilirea exercitarii autoritatii parintesti, partaj, contributia la intretinerea copiilor, etc), partaj succesoral (mostenire), conflicte care se refera la relatiile de vecinatate (posesie, granituire, stramutare de hotare si orice alt conflict cu acest subiect), protectia consumatorilor (cetateanul a primit un produs defectuos, nu s-au respectat clauze contractuale sau garantii, existenta unor clauze abusive, etc), litigiile de munca, litigiile civile a caror valoare este sub 50.000lei (cu cateva exceptii), etc. Nu toate conflictele pot fi supuse medierii, dar in principiu este vorba de orice cauza privind drepturi asupra carora partile pot dispune. Nu este o situatie care sa faca obiectul unei medieri aceea in care cetateanul a primit o amenda din partea statului pentru ca nu se poate negocia amenda. Am dat exemplu situatiile identificate de lege pentru care instantele solicita indeplinirea procedurii prealabile de participare la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii.

Art. 52, alin 1 din Legea Medierii modificata modificata: “Partile aflate in conflict au dreptul sa fie asistate de avocat sau de alte persoane, in conditiile stabilite de comun acord.”  

Asistenta avocatului este importanta pentru partea pe care o reprezinta in sensul ca ii poate acorda consultanta in timpul medierii daca partea i-o solicita, partea capata incredere si poate lua hotarari pe loc, astfel procesul de mediere nu se prelungeste inutil pentru ca una din parti doreste timp sa se consulte cu avocatul. Medierea insa este a partilor, nu a avocatilor acestora, avocatii vorbesc doar la invitatia mediatorului si pentru a clarifica o problema juridica, de altfel mediatorul este cel care expune tuturor celor prezenti la inceputul medierii regulile dupa care se va desfasura procesul medierii printre care si limitele in interiorul carora se pot “misca” avocatii. In mediere pot participa alaturi de partile direct implicate in conflict si alte persoane fara de care partile nu pot lua o decizie (sot, sotie, etc) sau persoane ale caror interese sunt afectate in mod direct de catre intelegerea partilor. Toate persoanele prezente la mediere vor semna un acord de confidentialitate cu privire la informatiile cunoscute in timpul medierii. Intrebarea dvs “daca este prezent avocatul ce rol mai are mediatorul” imi arata cat de putine lucruri se cunosc despre mediere si mediator. Este o diferenta majora intre rolul avocatului si cel al mediatorului. Voi incerca pe scurt sa expun principalele diferente. In primul rand, prin definitie: mediatorul este specialist in comunicare, avocatul este specialist in stiinte juridice. Avocatul reprezinta interesele clientului care l-a angajat, mediatorul este angajat de ambele parti si depune toate eforturile pentru ca interesele ambelor parti sa fie satisfacute prin acordul de mediere. Avocatul este partinitor, mediatorul este impartial. Avocatul este un luptator pentru client de multe ori in detrimentul celeilalte parti. Mediatorul este un pacificator urmarind solutia win-win, adica ambele parti trebuie sa castige in urma medierii.  

Art. 60, alin 3 din Legea Medierii modificata: “Daca una dintre partile aflate in conflict nu se mai prezinta la mediere, fara a denunta contractul de mediere in conditiile alin. (1), mediatorul este obligat sa faca toate demersurile necesare pentru a stabili intentia reala a partii respective si, dupa caz, va continua sau va inchide procedura de mediere.”

Daca o parte nu mai vine la sedinta de mediere programata, atunci mediatorul trebuie sa afle care este cauza. Poate fi vorba de un blocaj pentru ca partea respectiva nu a depasit complet aspectul emotional al conflictului, poate si-a pierdut increderea in mediator, etc.

scris de Iulia-Cristina Uta Mediator Bucuresti