Anul 2013 aduce medierea in atentia cetatenilor prin intermediul informatiilor diseminate de presa scrisa, internet si mediul audio-vizual. Este o meserie noua care a suscitat interesul romanilor mai cu seama in randul celor care au introdus sau vor introduce anul acesta o cerere de chemare in judecata.
Fiind un subiect aproape necunoscut pentru cei dinafara acestui domeniu, este normal sa se vehiculeze si informatii gresite sau incomplete. Una dintre acestea se refera la faptul ca medierea este obligatorie.
Aceasta informatie este gresita; medierea este prin definitie voluntara, partile apeland la acest procedeu din proprie initiativa. Partea careia i se propune medierea trebuie sa stie ca este libera sa o accepte sau sa o refuze DAR in cunostinta de cauza (adica dupa ce a aflat despre avantajele medierii). Definitia medierii data de legea 192/2006 care o reglementeaza este urmatoarea:
“Medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.”
Sursa confuziei unora dintre jurnalistii care vorbesc despre mediere este modificarea adusa de legiuitor prin Legea 115/2012 care modifica si completeaza legea 192/2006. Legiuitorul modifica aliniatul 1 de la articolul 2 din legea 192/2006 astfel: “Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participle la sedinta de informare privind medierea, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege”. Posibilitatea solutionarii conflictelor pe cale amiabila exista si inainte de legea 192/2006 si era cunoscuta mai ales de firmele comerciale care incheiau contracte in care se stipuleaza ca eventualele litigii pot fi solutionate pe cale amiabila, iar daca acest lucru nu este posibil vor fi solutionate de instantele de judecata competente. In acest caz, cel mai des firmele faceau apel la arbitraj ca solutionare pe cale amiabila, dar medierea pentru conflictele civile era putin cunoscuta. In 2011, conform Institutului National de Statistica au fost 4205 judecatori, au fost introduse 2.351.000 cauze dintre care doar 101.000 penale, restul de 2.250.000 fiind civile! La un calcul simplu, in anul 2011, unui singur judecator i-a fost alocat un calup de 559 de cauze! Cate dintre acestea credeti ca a putut sa judece in 2011? Iata motivul termenelor programate peste luni si luni de zile.
Din aceste motive, legiuitorul a hotarat sa ii faca pe justitiabili constienti de faptul ca exista si posibilitatea solutionarii conflictului prin intermediul medierii prin obligatia de a merge la o sedinta de informare cu privire la avantajele medierii sustinuta de un mediator. De ce? Pentru ca medierea este un domeniu specializat, cu reguli si principii de functionare, dar este un procedeu extrajudiciar si trebuie personalizat pentru fiecare caz in parte. In aceasta sedinta mediatorul vorbeste despre prevederile legii 192/2006, dar vorbeste si despre cum il poate ajuta medierea pe justitiabil aplicat la cazul sau. Aceasta sedinta este obligatorie si gratuita. Sedinta de informare nu inseamna mediere, medierea urmeaza dupa sedinta de informare daca partile au acceptat medierea ca modalitate de solutionare a conflictului si in urma semnarii unui contract de mediere.
Concluzie :
SEDINTA DE INFORMARE CU PRIVIRE LA MEDIERE ESTE OBLIGATORIE, NU MEDIEREA!
MEDIEREA ESTE OPTIONALA!
informatii actualizate 2014 : a se vedea articol nou aici sedinta de informare cu privire la medieresedinta de informare cu privire la mediere NU mai este obligatorie.